Best-top Statistica Gratuita
 
 
 
 
Clasament | Agentii de Turism | Agentii Imobiliare | Anunturi - Mica Publicitate | Aplicatii si servicii web | Arta - Cultura | Articole | Astrologie | Auto - Motor | Bauturi si Produse Alimentare | Chat | Cinema - Filme | Comert | Comert On-Line | Comunicatii - Telecomunicatii | Constructii si Amenajari | Consultanta | Divertisment | DVD - CD - Video | E-Mail | Educatie si Invatamant | Electrice - Electronice - Electrocasnice | Erotica - Sex | Felicitari - Carti postale | Finante | Fitness - Culturism | Flora - Fauna | Frumusete | Fundatii - Asociatii | Galerii - Vederi | Imbracaminte - Incaltaminte | Institutii | Internet Cafe | Jocuri | Legislatie | Liste de Discutii | Literatura - Edituri | Matrimoniale- Relatii partener | Motoare de Cautare- Lista de top | Muzica - Vedete | Organizari | Pagina Privata | Portale | Reclame - Publicitate | Religie | Sanatate - Medicina | Servicii | SMS | Software | Sport | Subtitrari | Tehnica de Calcul | Televiziune - Radio | Transport | Turism | Utilaje si automatizari industriale | Ziare - Reviste |

Autentificare
Adresa de e-mail
Parola


Cont nou      Am uitat parola
 

Site-uri noi
www.anunt-imobiliar.ro
www.jocuri-barbie.ws
www.saladejocuri.ro
www.jocuriiichat.cif2.net/
www.scoalaflorita.ro
www.4ccompany.ro
www.designfactor.ro
www.calinbogatean.com
www.elado-piac.ro
www.centraletermice.ro

Parteneri
Hotel President Cazare Baile Felix
Hotel President - Baile Felix
Lion Shipping & Chartering
Lion Shipping & Chartering
Web-Top Lista Firmelor din Romania
Web-Top Lista Firme
Felicitari- Carduri Postale
Felicitari
DSCLex
DSCLex

Statistica Best-Top
Siteuri registrate: 31604 buc
Siteuri active: 3283 buc
Vizitatori Martie: 817

Cautari populare
freesat.forumsfree.de
games
a
best
filme porno
sex
auto
jocuri
filme gratis
porno
manele 2010
filme
music
oron
transport
poker
fly
xxx
matrimoniale
www.nichiduta.ro


 

Best-Top - Lista de top globala

 

  Analistii Economici: Majorarea TVA nu justifica ratarea tintei de inflatie
Majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 19 la 24% a împiedicat reluarea procesului de dezinflație, în trimestrul patru din 2010, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, în cadrul unei conferințe de presă. Domnia sa a precizat că mărirea TVA-ului s-a resimțit în prețul energiei termice.
Nicolaie Chidesciuc, economist șef la ING Bank, ne-a declarat că majorarea TVA nu poate să justifice ratarea țintei de inflație. Domnia sa este de părere că ținta de inflație ar fi fost ratată chiar și în condițiile în care TVA nu ar fi crescut. De aceeași părere este și Călin Rechea, analist economic la Banca Carpatica, care ne-a spus că variația țintei de inflație ține de masa monetară, iar în acest sens, s-a înregistrat o creștere anuală a numerarului în circulație.
De cealaltă parte, Lucian Anghel, economist șef la Banca Comercială Română (BCR), ne-a declarat că majorarea TVA a modificat dramatic nivelul inflației, iar acesta va rămâne destul de mare până în luna iulie a acestui an.
BNR a modificat ținta de inflație pentru acest an la 3,6%, de la 3,4%.
Guvernatorul băncii centrale a declarat că procesul de dezinflație va fi reluat, începând cu primul trimestru din acest an. Potrivit domniei sale, alte șocuri care au împiedicat procesul de dezinflație au fost creșterea prețurilor la produsele alimentare și la carburanți.
Nu există motive pentru creșteri ale prețurilor "de categoria ofertei interne", întrucât producția și stocurile sunt la un nivel înalt, iar cererea este în continuare în scădere, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Credem că efectele vor fi mai degrabă limitate (asupra prețurilor alimentelor - n.r.). Această atmosferă de creștere rapidă a prețurilor alimentare nu o validăm sub nicio formă, iar datele infirmă potențialul unei asemenea evoluții", a spus domnul Isărescu.
El a precizat că nu există motive de creșteri ale prețurilor "de categoria ofertei interne" și singurele presiuni ar putea proveni din piața internațională, unde se vorbește despre o majorare a cotațiilor materiilor prime alimentare, iar economia românească este deschisă.
"Avem în continuare un declin al cererii de produse alimentare, care plafonează așteptările inflaționiste ale producătorilor", a continuat Isărescu.
Mai mult, guvernatorul BNR a citat rezultatele unui sondaj în rândul producătorilor agricoli, care indică "mai degrabă" o scădere a indicelui prețurilor de producție.
Analiștii sunt însă de altă părere. Economistul șef de la ING Bank ne-a spus că majorarea prețului la carburanți a avut un impact semnificativ în inflație, dar nu poate fi folosită ca justificare: "Prețul petrolului este întotdeauna un risc, dar nu este sub controlul BNR".
În opinia lui Călin Rechea, prețurile la carburanți au crescut din cauza marjelor de rafinare negative, iar acum, producătorii vor să recupereze ceea ce au pierdut. "Să dai vina pe speculatori este total deplasat", ne-a delcarat domnia sa.
Mugur Isărescu a mai precizat că dinamica prețului petrolului rămâne o sursă de presiune inflaționistă. Pentru anul în curs, BNR estimează un preț al petrolului de 93,4 dolari/ baril, iar pentru 2012 un preț de 97,5 dolari/baril.
* BNR nu a mai luat ultima tranșă de un miliard de euro, din pachetul de împrumut 2009-2011
Analiștii cred că faptul că țara noastră nu va mai lua ultima tranșă din acordul cu Fondul Monetar Internațional este un semnal pozitiv pentru economia românească. Lucian Anghel ne-a declarat că este un pas absolut normal: "România trebuie să devină independentă financiar". Aceeași părere este împărtășită și de analistul de la ING Bank, care ne-a spus că este un semnal bun că BNR nu a mai luat banii de la FMI și că începem să ne redresăm economic. În schimb, Călin Rechea ne-a spus că decizia BNR de a nu lua banii de la FMI a venit destul de târziu, deoarece țara noastră are deja niște datorii externe. "Pentru a fi bine, noi trebuie să creștem economic mai repede decât crește dobânda la sumele contractate de la instituțiile financiare internaționale", potrivit lui Călin Rechea.
În cadrul conferinței de ieri, Mugur Isărescu a mai precizat că BNR va asigura lichiditatea pe piețele bancare, însă nu pentru termen lung. Domnia sa a adăugat că banca centrală nu le va da băncilor comerciale confortul de creditare, deoarece lichiditatea de la BNR nu înlocuiește funding-ul, resursele financiare proprii pe care trebuie să le aibă băncile comerciale.
Excesul de lichiditate de pe piața monetară este concentrat la 4-5 bănci, care sunt reticente în a da fonduri altor instituții de credit, dar această situație se va rezolva în timp, a mai declarat Mugur Isărescu.
"Situația de pe piața monetară se va îmbunătăți, în sensul că lichiditatea pe care băncile o au în prezent într-un relativ exces va fi utilizată. Să știți că (excesul de lichiditate - n.r.) nu apare la nivelul tuturor băncilor și mai reflectă o altă disfunc-ționalitate, că băncile între ele sunt reticente. Acest nivel de lichiditate este concentrat cam la 4-5 bănci. Probabil că au avut rezerve în a extinde excesul lor de lichiditate către băncile care aveau relativ deficit. Credem că acest lucru se va rezolva în timp", a spus Isărescu. Domnia sa a menționat că dobânzile se vor consolida în jurul dobânzii de politică monetară, "probabil mai jos".
Economistul șef de la BCR este de părere că monitorizarea lichidității din piață de către BNR reprezintă o încercare a băncii centrale de a nu crea o presiune pe deficitul bugetar. În schimb, economistul șef de la ING Bank ne-a spus că nu crede că băncile vor folosi lichiditatea pentru creditare, deoarece nu se știe exact cât de mare este. "Băncile nu vor plasa lichiditatea în credite, ci în ti-tluri de stat", potrivit domniei sale. Nicolaie Chidesciuc a mai precizat că decizia BNR de a menține Acordul de la Viena, cu posibilitatea reducerii progresive a expunerilor băncilor, vine în contradicție cu faptul că economia românească își revine. "Pe baza resurselor interne nu putem crește, așa încât avem nevoie de împrumuturi, deci avem nevoie de expuneri, ca să vorbim de relansare", ne-a declarat domnia sa.
* Mugur Isărescu: BNR nu a intervenit pe piața valutară în ianuarie
Mugur Isărescu a declarat că banca centrală nu a urmat un anumit nivel de curs. Mai mult, domnia sa a precizat că BNR nu a intervenit pe piața valutară în luna ianuarie. Declarația guvernatorului BNR vine la doar câteva zile, după ce economiștii de la ING Bank au dat publicității o analiză, din care reiese că banca centrală ar fi cheltuit 500 milioane euro doar în prima lună a anului, pentru a susține moneda națională.
Luna ianuarie a adus o apreciere modestă a leului românesc în fața euro, de numai 0,54%, se arată într-un raport al X - Trade Brokers. Comparativ cu dolarul american, performanța a fost mai bună, avansul fiind de 2,86%, faptul fiind pus pe seama tendinței de slăbire a monedei americane în fața euro, și nefiind datorat vreunui interes marcat pentru deținerea de lei, se mai arată în raport.

ELENA VOINEA


* Mihai Tănăsescu: România are capacitatea de a se finanța singură și nu mai are nevoie de tranșa de la FMI
Decizia României de a nu mai trage și ultima tranșă din împrumutul de la FMI, în valoare de aproape un miliard de euro, arată că "România are, în momentul de față, capacitatea de a se finanța singură, prin împrumuturi de pe piața internă și externă, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei tranșe, prin tratarea ei ca una preventivă, arată că România trece într-o altă etapă, de la una de stabilizare, la una de creștere economică", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanțe, citat de Agerpres.
Mihai Tănăsescu a negat că neaccesarea tranșei ar putea constitui semnalul unor divergențe intervenite între autoritățile române și misiunea de evaluare a FMI, condusă de Jeffrey Franks.
"Decizia României de a nu mai trage ultima tranșă trebuie privit ca un semn de revenire a încrederii investitorilor în România, pe de o parte, iar pe de alta, ca un semn de evoluție pozitivă a economiei românești în 2011 și, în special, în trimestrele următoare. De asemenea, această decizie reflectă o atitudine proactivă din partea României. Este limpede că România are, în momentul de față, capacitatea de a se finanța singură, prin împrumuturi de pe piața internă și externă, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei tranșe, prin tratarea ei ca una preventivă, arată că România trece într-o altă etapă, de la una de stabilizare la una de creștere economică", a precizat Mihai Tănăsescu.
Nivelul sustenabil la care au ajuns rezervele Băncii Centrale constituie o ancoră puternică atât pentru încrederea investitorilor, cât și pentru macrostabilitatea economică, ceea ce a fundamentat decizia de a nu mai trage ultima tranșă, iar România are și avantajul de a nu mai trebui să plătească la FMI "dobânzi și alte cheltuieli", a spus fostul ministru de Finanțe.
Mihai Tănăsescu a declarat că "hotărârea a fost luată în timpul discuțiilor purtate de misiunea de evaluare, în special a negocierilor cu Banca Națională, către care s-ar fi îndreptat această ultimă tranșă. Discuțiile cu BNR au dus în mod firesc spre această concluzie, pornind de la analiza indicatorilor macrofinanciari și a celor bancari".
În opinia reprezentantului României la FMI, "este foarte simplu de înțeles de ce România dorește să ia banii de la Uniunea Europeană, dar nu și pe cei de la FMI. Banii de la UE sunt mult mai ieftini decât alte împrumuturi pe care România le-ar putea lua de pe piața privată și contribuie la diversificarea portofoliului de datorii al României, dat fiind că împrumutul de la UE are o maturitate lungă. De aceea, cred că este un avantaj să luăm această tranșă de la UE".
România are acum de primit de la UE o tranșă în valoare de 1,5 miliarde de euro, iar în luna mai urmează a fi virată ultima tranșă, de 150 de milioane de euro, a mai precizat Mihai Tănăsescu.
În ceea ce privește deficitul bugetar al României, Mihai Tănăsescu a afirmat că "ținta pe care am stabilit-o este ca în 2012, deficitul calculat atât pe metoda cash, cât și pe metoda ESA, să ajungă la aproximativ 3% din PIB".
Pentru 2011, deficitul bugetar, calculat pe metoda cash, care nu include arieratele, este stabilit la 4,5%, dar dacă se adaugă datoriile anumitor societăți comerciale de stat, acest deficit poate depăși, conform unor analiști economici, nivelul de 7%.
*
Prețul carburanților la pompă a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fără a fi determinat de evoluția cotațiilor internaționale pentru țiței, cursul valutar și taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, câștigurile nefiind reflectate corespunzător, arată un raport elaborat de ANAF și pus la dispoziția Guvernului, luna trecută.
Raportul ANAF precizează: "Urmare a analizelor de risc efectuate, a rezultat că, în perioada anului 2010, piața pe care operează producătorii și distribuitorii de carburanți a suferit mutații remarcabile concretizate în practicarea unor prețuri mari la pompă, în condițiile în care categoriile de cheltuieli cu costurile de producție și distribuție (cu excepția TVA și accize) au rămas relativ constante sau au prezentat evoluții nesemnificative. Pe cale de consecință, în mod normal din punct de vedere fiscal, această situație ar fi trebuit să genereze profituri mult mai mari și, prin urmare, impozit pe profit mai mare, precum și TVA de plată majorată". Calculele ANAF indică o creștere medie de 20% a prețurilor combustibililor în țara noastră, în cursul anului trecut.
*
Încasările din TVA, accize și venituri nefiscale au avut cea mai mare contribuție la creșterea veniturilor bugetare anul trecut, avans temperat de diminuarea încasărilor din impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile la asigurări sociale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Deficitul bugetar înregistrat la finele anului trecut a fost 33,3 miliarde de lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita stabilită în acordul cu FMI, de 34,6 miliarde lei. Veniturile încasate la bugetul general consolidat au totalizat 168,6 miliarde lei și au fost cu 7,2% mai mari, în termeni nominali, față de anul precedent. Creșterea încasărilor s-a înregis-trat în principal la impozitele pe bunuri și servicii, respectiv taxa pe valoare adăugată (+14,3%) și accize (+11,5%), precum și la venituri nefiscale (+18,5%).


Sursa: Bursa.ro


    Home | Despre noi | Inregistrare | Site-uri noi | Toate Categoriile | Support | Contact
Copyright 2003-2010 Toate drepturile rezervate.
Totalnet Oradea